Când se transformă 'energia' în materie?

Dacă nu ar exista lumina solară care să mențină fotosinteza și restul biosferei în stare de funcționare într-o stare de materie purtată de un flux de energie, biomasa nu ar exista. Pe măsură ce Pământul absoarbe energia solară în troposferă, aceasta curge prin materie în mod continuu spre destinația finală în vidul din spațiu. Biomasa este creată continuu din energia solară de către toate formele de viață de la suprafață, iar toată această biomasă nu ar exista fără ca energia solară să fie transformată în masă în timp real printr-un flux de energie cu viteza luminii multiplicat cu un flux de ieșire cu aceeași viteză. Așadar, o formă de viață este o masă susținută prin transformarea continuă a energiei în masă și o transformare egală în energie. Masa însăși trebuie să conțină o cantitate egală de energie înmagazinată cu cea care curge prin ea, pentru a-și păstra forma.

Același lucru este valabil pentru toată materia de pe pământ care are o temperatură, energia solară curge prin toată materia cu viteză și densitate constantă, atâta timp cât iradierea nu se schimbă. Poate cineva are motivația de a calcula ce masă ar avea Pământul dacă am opri soarele. Dacă scădem din energia în valoare de 1,4kW/m^2 care curge în jumătate din suprafața pământului, din energia prezentă în masă pe măsură ce este încălzită de soare, trebuie să reducem mult masa.

Energia se transformă în masă cu viteza luminii oriunde există o particulă încălzită de radiație, similar unei unde staționare modelată într-o formă care să conțină aceeași cantitate de energie ca și cea care intră, altfel nu ar putea conserva energia pe măsură ce iese.

Ajută dacă se acceptă că nu există nici o diferență între energie și materie în afară de distribuția geometrică a acesteia în spațiu, energia fiind unidimensională, iar materia există în expansiune continuă în dimensiuni legate de spațiul și materia înconjurătoare.

Ajută, de asemenea, să se accepte că energia ca materie trebuie să aibă viteza luminii la pătrat, pentru a exista în spațiu-timp. Fără creșterea de energie provenită de la masa care se deplasează cu o viteză mult mai mare decât cea a luminii, nu este nevoie de expansiunea din dimensiunile zero ale energiei statice E, în spațiu-timp ca formă geometrică pe care o numim masă. Energia care interacționează cu spațiu-timpul se extinde în spațiu-timp atunci când energia depășește ceea ce poate fi conținut în dimensiunea unei cuante de lumină. Expansiunea în toate direcțiile face ca viteza să crească la c^2 în raport cu viteza într-o singură dimensiune, masa se extinde în trei dimensiuni în comparație cu fotonul care acționează mai mult ca un punct de energie.

Prin geometria sa, masa este energie care circulă cu viteza luminii la pătrat în toate direcțiile în raport cu direcția unică a fotonului într-o singură dimensiune.

Pentru a transforma materia în energie, un reactor nuclear este un bun exemplu de utilizare a coliziunilor pentru a încetini viteza materiei, extrăgând energie în același mod în care o mașină se izbește de un zid masiv. Forța opusă trebuie să schimbe accelerația până la un nivel la care geometria se prăbușește eliberând conținutul său sau o parte din el.

Rezistența de la energia care se extinde în spațiu-timp este o forță opusă care echilibrează potențialul la zero conturat ca niște puțuri de stocare a energiei potențiale. Expansiunea este continuă dar deflația este egală. Doar o intensitate crescândă a sursei se poate extinde mai mult, cu o expansiune mai mică pe unitate de energie pe măsură ce crește volumul.

Materia este explicată ușor ca fiind doar un recipient de energie, o formă creată prin expansiune locală în spațiu-timp susținută de o energie egală în interiorul formei cu cantitatea care intră și iese în spațiu.

E=mc^2 este foarte clar despre materie ca fiind o formă de energie accelerată într-o stare superioară. Dacă este luată literal, explică modul în care energia din materie, care este evident foarte mare, nu este disponibilă pentru extragere în condiții normale. Dacă călătorim cu aceeași viteză ca și masa cu energie, fiind noi înșine masă cu energie, unul lângă altul, nu există nicio modalitate de a utiliza energia din materie, deoarece energia este împărțită între toate materiile care călătoresc împreună.

Decelerarea pentru a extrage energie din materie este mai intuitivă ca o descriere a transformării în energie. Suntem familiarizați cu conceptul de energie cinetică extrasă din diferența de energie potențială în mișcare relativă.

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.