You are using an outdated browser

În ultima mea unitate de studiu de masterat, am devenit din ce în ce mai conștient de rolul important pe care îl joacă amigdala în gestionarea stresului și în reducerea anxietății.

Mediul de asistență medicală poate fi un loc deosebit de stresant, iar asistentele medicale se confruntă frecvent cu constrângeri de timp, dileme etice și cu nevoia de a performa sub presiune.

Job Stress and Nursing Burnout

Care persoană interpretează stresul în mod diferit, ceea ce pentru unii poate fi pozitiv, iar pentru alții poate fi ca o amenințare (Jennings, 2008). Stresul la locul de muncă este o problemă de sănătate, precum și un pericol la locul de muncă (Jennings, 2008).

În 1960, Menzies „a identificat patru surse de anxietate în rândul asistentelor medicale: îngrijirea pacienților, luarea deciziilor, asumarea responsabilității și schimbarea” (citat în Jennings, 2008). În timp ce stresul la locul de muncă pentru asistenții medicali poate fi legat de ‘munca fizică, suferința umană, orele de lucru, personalul și relațiile interpersonale’ (Jennings, 2008).

Se crede că stresul la locul de muncă pentru asistenții medicali poate fi în creștere ca urmare a utilizării tot mai mari a tehnologiei, a creșterii costurilor asistenței medicale și a dezordinii din mediul medical (Jennings, 2008).

„Epuizarea” infirmierilor poate rezulta din stresul cronic; epuizarea este comună pentru rolurile de lucru direct interpersonale, cum ar fi în asistența medicală (Jennings, 2008). Burnout este descris ca fiind un „sindrom caracterizat prin epuizare emoțională, depersonalizare și realizări personale reduse” (Jennings, 2008).

Din păcate pentru asistenții medicali, viața profesională și cea de familie nu pot fi complet separate, iar factorii de stres colectiv legați de multitasking-ul între muncă, creșterea copiilor în calitate de îngrijitor principal și relațiile conjugale pot face ca asistenții medicali să fie predispuși la epuizare și stres (Jennings, 2008).

Stresul de la locul de muncă și epuizarea nu afectează doar asistenții medicali în mod individual, ci și organizațiile de asistență medicală (Jennings, 2008). Problemele de sănătate pot apărea ca urmare a reacțiilor fiziologice la răspunsurile neuroendocrine la stres (Jennings, 2008). Evident, acest lucru poate duce la absenteism, fluctuația personalului și, ulterior, la scăderea calității îngrijirii pentru clienți (Jennings, 2008). Prin urmare, este imperativ ca organizațiile de asistență medicală să transforme mediul de lucru într-un loc care să favorizeze satisfacția profesională, siguranța clienților și bunăstarea tuturor părților interesate (Jennings, 2008).

Neuroplasticitatea pentru reeducarea amigdalei

O perspectivă interesantă a fost ridicată de Bergland (2013), în care a evidențiat faptul că neuroplasticitatea este de obicei discutată în termeni de construire de noi căi, dar poate că este necesar să se ia în considerare facilitarea ruperii căilor neuronale negative/nevoie în afecțiuni precum anxietatea.

Retraining the Amygdala - Neuroplasticitatea pentru a reeduca creierul amigdala

Neuro-imagistica a arătat o activare crescută a amigdalei pentru diverse tulburări de anxietate (Shin & Liberzon, 2010). Clinica Calm (n. red.) descrie amigdala ca fiind un „set de nuclee mici, în formă de migdală, grupate în apropierea bazei creierului dumneavoastră”. Amigdala declanșează răspunsul de luptă sau de fugă atunci când simte un pericol datorat fie unor factori emoționali, fie unor factori de mediu (Calm Clinic, n. red.).

Mai multe despre amigdală (Calm Clinic, n. red.):

  • Este o parte a creierului care reacționează mai degrabă decât gândește
  • „Rolul său nu este de a afla de ce vă este frică, ci de a vă alerta dacă amintirile rele susțin o reacție de luptă sau de fugă și, dacă o fac, de a determina ca acea reacție de luptă sau de fugă să aibă loc”. (Calm Clinic, s. n. d.)
  • De aceea, s-ar putea să nu fie posibil să vă convingeți să scăpați de răspunsul la stres
  • Expunerea la frică poate desensibiliza amigdala
  • ‘Deoarece gândurile și amintirile vă declanșează amigdala, sunteți, de asemenea, blocat cu senzații corporale care nu vă plac’. (Unlearning Anxiety, 2017)

Reacția în lanț a anxietății

Clinica Calm (n. red.) prezintă următorul exemplu de reacție în lanț a anxietății:

  1. Un declanșator emoțional sau de mediu (de ex.de ex. un gând negativ obsesiv)
  2. Amigdala reacționează cu luptă sau fugă (de ex. puteți simți că trebuie să fugiți)
  3. Acțiune suprarenală (de ex. epinefrina este eliberată în fluxul sanguin și procesele corporale „se accelerează”)
  4. Nivelul de zahăr din sânge crește pentru utilizarea rapidă a energiei ca urmare a epinefrinei
  5. Se produc tremurături din cauza energiei crescute și pentru a „încuraja sângele să ajungă la extremitățile corpului”
  6. Inima bate cu putere, deoarece ca urmare a epinefrinei și a ritmului cardiac crescut
  7. Flushing ar rezulta din sângele nefolosit de mușchi
  8. Creșterea ritmului respirator pentru oxigenare
  9. Disconfort toracic din cauza solicitării crescute a inimii și a plămânilor

Cum am putea fi capabili să reeducăm amigdala?

  • Retrenarea comportamentelor și a amintirilor – comportarea fără anxietate și reîncadrarea amintirilor pentru a deveni mai pozitive (Unlearning Anxiety 2017)
  • Învățați amigdala că o reacție condiționată nu este o amenințare la adresa siguranței dumneavoastră (Unlearning Anxiety 2017)
  • Mâncarea sănătoasă și exercițiile fizice pot preveni complicațiile de sănătate ale stresului/anxietății sau vă pot face să vă simțiți mai capabil să faceți față (Calm Clinic n. d.)
  • Vizitați https://www.unlearninganxiety.com/tools/ pentru mai multe informații despre Mindfulness, Acceptance Commitment Theory (ACT), Dialectical Behaviour Therapy și Positive Psychology și acestea pot ajuta la gestionarea anxietății

Citat interesant din Unlearn Anxiety (2017):

‘Leonardo di Caprio a intrat voluntar în TOC pentru jobul său. Da, așa este. După rolul său din „The Aviator”, Leonardo a dezvoltat TOC timp de aproximativ un an. Pentru a pune acest lucru în context, înseamnă că și-a sensibilizat propria amigdală. Iată cât de plastic este creierul uman. Apoi, după ce a fost tratat cu mindfulness, el și-a reconectat din nou creierul pentru a-și vindeca TOC-ul. Apoi și-a de-sensibilizat amigdala. Experiența sa a fost ca un comutator pentru a-și modifica creierul – on-off, on-off. Neuroplasticitate autodirijată. Concluzia? NU vă spuneți NICIODATĂ că anxietatea este pe viață’

Nota: Toate informațiile de mai sus ar trebui folosite pentru o mai bună înțelegere, dar nu pentru tratament – vă rugăm să căutați sprijin și îndrumare medicală și psihologică de la profesioniști calificați pentru a gestiona stresul, anxietatea și alte preocupări legate de bunăstarea dumneavoastră.

Vă rugăm să sunați: 000 pentru asistență urgentă sau, pentru un exemplu mai puțin urgent, consultați serviciile de sprijin, cum ar fi Nurse & Midwife Support, Lifeline și Beyondblue sau vizitați medicul dumneavoastră de familie.

  • Bergland, C 2013, „The size and connectivity of the amigdala predicts anxiety”, în Psychology Today, vizualizat la 2 septembrie 2017, https://www.psychologytoday.com/blog/the-athletes-way/201311/the-size-and-connectivity-the-amygdala-predicts-anxiety.
  • Calm Clinic (n. d.), How the amygdala affects anxiety, Calm Clinic, vizualizat la 2 septembrie 2017, http://www.calmclinic.com/anxiety/amygdala.
  • Jennings, BM 2008, „Work Stress and Burnout Among Nurses: Role of the Work Environment and Working Conditions’, în: Hughes RG, (editor), Patient Safety and Quality: An Evidence-Based Handbook for Nurses. Rockville (MD): Agency for Healthcare Research and Quality (US), 2008 Apr, Capitolul 26, vizualizat la 3 octombrie 2017, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK2668/.
  • Shin, LM & Liberzon, I 2010, ‘The Neurocircuitry of Fear, Stress, and Anxiety Disorders’, Neuropsychopharmacology, vol. 1, Ed. 35, nr. 1, pp. 169-91, vizualizat la 3 octombrie 2017, http://doi.org/10.1038/npp.2009.83.
  • Unlearning Anxiety 2017, Anxietate & the amygdala, Unlearning Anxiety, vizualizat la 2 septembrie 2017, https://www.unlearninganxiety.com/amygdala/.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.